October 30, 2009

Mare si delta, de prin vara asta...










In coltul de stanga sus e un meteor (aka stea cazatoare). Mic dar se vede....

October 27, 2009

Experiment

Revenind la un ton mai linistit, am sa postez o imagine care a fost un experiment mai vechi de-al meu. Am facut o floare din sarma de otel, si niste imagini cu ea. Asta se intampla cred cu vreo 3-4 ani in urma...


October 25, 2009

Rusia Moscova si Dubna 1

Scoala de vara de fizica in Rusia, la Dubna.

Fotografiile sunt din Dubna, majoritatea, or sa urmeze si din Moscova.






Nori noctilucenti, in imaginile de mai sus, peste Volga.

Memorialul cosmonautilor din Moscova. Structura este imensa...se vedea de la kilometri distanta, noi credeam ca ajungem imediat pe jos, de fapt mai erau 4 statii de metrou pana acolo...

Detaliu de langa Catedrala Mantuitorului (sau Iisus Mantuitorul). O sa pun poze si cu ea, cladirea fiind cea mai inalta biserica Ortodoxa din lume.



Imaginea de peste Volga, in Dubna.

Raul Volga, in locul acesta au loc competitii sportive pe apa, la care am mers si noi sa ne uitam, competitia era un campionat mondial de schiuri pe apa. In Dubna...

O sa mai urmeze fotografii. Imi cer scuze pentru cei care asteapta imaginile de la mine, am pierdut o parte din ele, cele ramase sunt raw-NEF si trebuie sa le procesez pe fiecare in parte ca sa le fac jpeg la marime normala. O sa le fac pe toate si o sa le trimit - nu ma 'njurati! :D

October 22, 2009

Galilean Week continua!

Evenimentul de la observatorul astronomic PNC, Galilean Week, continua. Acest eveniment are loc in cadrul Anului International al Astronomiei. In fiecare seara, de la observatorul astronomic din Palatul Copiilor, veti putea veni la observatii astronomice sau la sesiuni de prezentari pe tema astronomica.

De ce Galilean Week? Pentru ca in urma cu 400 de ani omul a folosit pentru prima data luneta in scop astronomic. Bine, nu orice om, ci Galileo Galilei. Omul de stiinta auzise de existenta unei 'masinarii' care iti permite sa vezi la distanta si care foloseste lentile pentru acest lucru. La vremea respectiva (cca 1609) oamenii stiau sa faca lupe, adica discuri sau bucati de sticla slefuite de o forma concava sau convexa. Nestiind exact cum arata 'aparatul', Galileo s-a apucat sa construiasca si el un lucru asemanator, dupa cum isi inchipuia el ca ar trebui sa functioneze un asemenea instrument. Nu stiu exact la ce se gandea in momentele respective dar putem presupune ca incercarile de a construi luneta, fara sa o fi copiat, se bazau pe trial-and-error.

Lentilele sunt niste obiecte destul de greu de construit. La vremea respectiva nu existau masini unelte, asa ca orice slefuire si polisare trebuia facuta manual. Asta insemna un proces foarte laborios de turnare a sticlei si apoi de slefuire a acesteia, manual, zile si saptamani pana cand lua forma dorita, apoi polisarea si lustruirea bucatii de sticla pentru a o face mai transparenta, pentru a indeparta zgarieturile. Toate aceste etape trebuiau sa ii si ofere bucatii de sticla nu numai lustru, ci si forma unei lentile, forma care nu este usor foarte usor de obtinut.

Ideea geniala a lui Galilei a fost insa folosirea lunetei pentru studierea cerului. Din clipa in care a indreptat acel instrument spre cer, astronomia si stiinta au evoluat radical. Cu ajutorul lunetei a observat planeta Jupiter si satelitii acesteia. Facand observatii in zile diferite a observat ca acestia se misca in jurul planetei mama, asta insemna ca sistemul jovian era ca un mic sistem solar, deodata era clar ca nu toate obiectele ceresti se invart in jurul Pamantului.

A observat apoi fazele lui Venus, care sunt asemanatoare cu fazele Lunii, in sensul ca discul lui Venus poate fi luminat mai mult sau mai putin, plecand de la o semiluna subtire, pana cand planeta pare a fi complet luminata, 'plina'. Aceste detalii nu se puteau vedea cu ochiul liber, insa prin luneta erau relativ usor de observat. Faptul ca Venus avea faze insemna ca acea planeta se gasea intre Pamant si Soare, iar momentele in care aceasta era 'plina' sau 'noua' indicau faptul ca Venus se invarte in jurul Soarelui, nu in jurul Terrei.

Observatiile deschideau drumul unei idei: legile care tineau planetele in jurul soarelui puteau fi aceleasi cu legile care tineau satelitii in jurul lui Jupiter si Luna in jurul Pamantului. Practic, asta insemna ca legile care guvernau miscarea planetelor sau faceau obiectele de pe Pamant sa cada erau universale. Pentru noi aceste lucruri pot parea banale, in zilele noastre, dar chiar si aceste lucruri simple au fost initial teorii care au trebuit sa fie demonstrate sau deduse prin observatii.



Ieri, miercuri, a fost ultima zi de workshop, asta insemnand de azi orice peroana interesata poate veni la observator. Pentru mai multe detalii si contact:
www.astronomie.ro

Despre Galilei:

http://en.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galilei

October 19, 2009

Indagra 2009






A fost la Romexpo expozitie de utilaje agricole si animale de ferma. Asta pe langa targul de turism, care era chiar in cladirea principala. A fost insa mai interesant la animale, afara.

October 18, 2009

Update la impact lunar LCROSS

Dupa ce imaginile in direct ale impactului lunar LCROSS s-au aratat a fi mai mult decat dezamagitoare - practic nu s-a vazut absolut deloc impactul in imaginile live de la NASA - oamenii de stiinta au inceput sa lucreze la prelucrarea datelor trimise inapoi de sonda.
(detalii despre misiune aici: http://blakutps.blogspot.com/2009/10/izgheste-luna.html)

Ca raport preliminar, NASA a publicat imagini mai detaliate dinaintea incheierii misiunii, in care se vad craterul produs de modulul impactor al misiunii LCROSS cat si praful si vaporii imprastiati de izbitura. Sonda cu senzori a misiunii LCROSS a transmis imagini pana in ultima secunda inaintea prabusirii sale, relevand faptul ca impactorul a produs un crater de aproximativ 30 de metri.

Astfel se poate observa in urmatoarele imagini atat si norul de praf cat si craterul produs. Praful imprasiat insa nu poate foarte mult sub forma de 'nor', din cauza ca Luna nu are atmosfera in care particulele de praf si ramasitele impactului sa pluteasca si sa se imprastie.
Sonda a transmis imagini si in infrarosu, iar mai sus puteti vedea imaginile respective cu impactul in diferite momente inaintea terminarii transmisiei.
Pentru mai multe detalii:

http://www.nasa.gov/mission_pages/LCROSS/main/LCROSS_impact.html


toate imaginile sunt de la NASA, evident.

October 15, 2009

Galilean Week: 17-24 octombrie

Luat direct de pe www.astronomie.ro :


Acum fix patru sute de ani omul a folosit pentru prima data luneta in scop astronomic. Cu ajutorul ei, italianul Galileo Galilei a reusit sa faca descoperiri (satelitii galileeni ai lui Jupiter, fazele lui Venus, petele solare etc) ce au revolutionat conceptia omului despre Univers.

In perioada 17-24 octombrie 2009 Asociatia Astronomica URANIA isi propune sa aduca un omagiu marelui astronom prin realizarea GALILEAN WEEK: o saptamana (plus o zi) in cadrul careia va asteptam la sediul nostru pentru prezentari publice, observatii astronomice si un workshop de initiere in astronomie.

Evenimentul este organizat in cadrul SNPAT (Saptamana Nationala a Participarii Active a Tinerilor) organizata de ANPCDEFP (Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale).

De asemenea, ultimele trei seri (22-24 octombrie) reprezinta asa-numitele Nopti Galileene (Galilean Nights), Cornerstone Project in Anul International al Astronomiei - 2009.

Galilean Week - CUI SE ADRESEAZA?

Celor care doresc sa afle mai multe despre Galileo si astronomie, precum si celor care sunt sau doresc sa fie voluntari, entuziasti fiind de a se implica in diferite activitati extracuriculare.

Galilean Week- CAND SI UNDE?

17-24 octombrie 2009 - B-dul Tineretului 8-10 (cladirea Palatului National al Copiilor din Bucuresti), mai precis la Observatorul Astronomic al PNC si in sediul A.A.Urania din aceeasi cladire.

Galilean Week - PROGRAMUL

Sambata, 17 octombrie, 18:00-21:00 - Workshop "Initiere in Astronomie" (participare pe baza de selectie - detalii mai jos) - Ziua1

Duminica, 18 octombrie, 19:00-22:00 - Prezentari publice, observatii astronomice

Luni, 19 octombrie, 18:00-21:00 - Workshop "Initiere in Astronomie" - Ziua 2

Marti, 20 octombrie, 19:00-22:00 - Prezentari publice, observatii astronomice

Miercuri, 21 octombrie, 18:00-21:00 - Workshop "Initiere in Astronomie" - Ziua 3

Joi, 22 octombrie, 19:00-22:00 - GALILEAN NIGHTS: Prezentari publice, observatii astronomice

Vineri, 23 octombrie
, 19:00-22:00 - GALILEAN NIGHTS: Prezentari publice, observatii astronomice

Sambata, 24 octombrie, 19:00-22:00 - GALILEAN NIGHTS: Prezentari publice, observatii astronomice

Participarea la eveniment este GRATUITA.

Galilean Week - DESPRE WORKSHOP-UL "INITIERE IN ASTRONOMIE"

Se adreseaza tuturor tinerilor cu varsta cuprinsa intre 16 si 30 de ani inclusiv.

Cei care doresc sa ia parte la workshop vor completa si trimite formularul de inscriere pana pe 15 octombrie la ora 13:00 16 octombrie la ora 16:00.

Un numar suficient de tineri vor fi selectionati pentru a forma o grupa; acestia vor fi anuntati telefonic pana pe 16 octombrie, ora 21:00. Oricine insa va putea veni la observatii in oricare alta seara, in afara celor trei zile de workshop.

Reamintim ca workshop-ul va avea loc in serile de 17, 19 si 21 octombrie, incepand cu ora 18:00. Trimiterea formularului de inscriere completat implica participarea la TOATE cele trei zile ale workshop-ului. Asociatia nu isi asuma raspunderea privind cheltuielile de transport si cazare ale participantilor.

Tematica abordata in cele trei seri:

1. Ce este si ce NU este astronomia?

2. Cum a aparut astronomia? Scurt istoric

3. Structura Universului. Distante si proportii in Univers

4. Soarele. Calendare solare

5. Luna

6. Eclipse

7. Miscarea planetelor

8. Astronomii amatori

9. Soft astronomic

Practica:

1. Ce se poate vedea pe cer intr-o noapte senina?

2. Puncte fundamentale ale sferei ceresti

3. Coordonate ceresti

4. Stele si constelatii

5. Magnitudini vizuale aparente

6. Instrumente astronomice

O parte dintre temele de practica vor fi abordate in functie de conditiile meteo.

Adresa Palatului Copiilor este B-dul Tineretului 8-10. Se poate ajunge acolo astfel:

- cu autobuzul 313 (din Piata Unirii pe sensul spre cartierul Berceni), coborare la statia "Palatul Copiilor"

- cu autobuzul 381 din Piata Victoriei tot pe sensul spre Berceni, coborare la aceeasi statie

- cu metroul la statia Tineretului si apoi cu 313 sau 381 inca o statie pana la Palatul Copiilor

Pentru alte detalii contactati-ne la office@urania.ro This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it

Va asteptam si va adresam urarea specifica astronomilor: CER SENIN!

October 12, 2009

Orion

Constelatia Orion, una din cele mai mari si mai cunoscute constelatii, se gaseste pe ecuatorul ceresc, asta insemnand ca poate fi vazuta de aproape oriunde de pe planeta. Ea este cunoscuta si pentru nebuloasele sale, dintre care cea mai cunoscuta este m42.

Constelatiile sunt insa doar niste conventii ale oamenilor, trebuie sa stim ca stelele dintr-o constelatie nu sunt neaparat apropiate ca distanta, nu e ca si cand ar fi toate intr-un plan. Unele stele pot fi apropiate, altele indepartate, iar configuratia in care le vedem noi acum este unica pentru pozitia noastra in spatiu. Daca ne-am misca un pic din zona noastra de cosmos, constelatiile actuale nu s-ar mai vedea, stelele schimbandu-si dramatic pozitia relativa pe cer.

Fotografie din 2005 cu Orion. Am facut-o albnegru in calculator pentru ca folosisem un aparat simplu, care facea ca imaginea originala sa fie plina de 'zogomot'...Se vede centura lui Orion - trei stele aproape in linie -, nebuloaas fiind in "cutitul" sau "sabia" lui Orion, stelele apropiate, in imagine la dreapta si un pic in jos fata de centura.

Nebuloasa din Orion, m42 (Messier 42) este vizibila si cu ochiul liber. Este o nebuloasa difuza, iar in centrul ei se gaseste un tanar roi deschis, Trapezium (trapez). In noptile de iarna puteti sa-l vedeti pe Orion spre sud.

Imaginile au fost prelucrate cu registax, o parte, iar alta parte au fost suprapuse pur si simplu manual, frame cu frame, in photoshop. Acestea sunt primele mele fotografii mai reusite cu Orion, aceste doua imagini cu nebuloasa au fost obtinute folosind un aparat de duzina, un Canon Powershot.

Nu am mai reusit sa prind un cer asa de curat si focus atat de bun niciodata de atunci, adica de mai bine de un an jumate. In ultima vreme s-a construit in draci in zona, au aparut blocuri turn foarte puternic luminate, parcul e plin de lampi si el si avem si un panou care ne lumineaza puternic cupola. Ma tem ca imagini ca astea nu o sa mai pot obtine din palatul copiilor niciodata.

Mai multe despre nebuloasa Orion:
http://en.wikipedia.org/wiki/Orion_Nebula

October 11, 2009

ICYA2009 - Cracovia

A fost ICYA 2009, International Conference of Young Astronomers, in septemrbie; un eveniment in cadrul Anului International al Astronomiei. Polonezii oricum organizau o conferinta de astronomie la nivel national, asa ca s-au gandit pentru 2009, care e anul international al astronomiei, sa o faca la nivel mondial - rezultatul fiind ICya2009. Au reusit de minune, s-au strans acolo astronomi de toate varstele, profesionisti si amatori, din toate tarile, printre care si eu. Trebuie sa marturisesc ca m-au impresionat polonezii si ce au reusit ei sa faca din invatamant si astronomie, neuitand ca ei sunt tara lui Copernic si a lui Curie.
Banii pentru a organiza aceasta intreaga conferinta au fost furnizati de catre cinci universitati poloneze si primaria Cracoviei. Ma gandesc daca as merge la Oprescu, ca el e acum primar, si i-as cere fonduri pentru o conferinta astronomica internationala, la care astroLog m-ar trimite?



Lasand gluma la o parte, am sa postez cateva poze (am facut destuld e putine fotografii reusite si pe deasupra aveam obiectivul murdar, fara capac si fara kit de curatare).

As putea vorbi mai mult despre ofuri de genul: de ce educatia in stiintele exacte este ignorata la noi de stiti voi cine? Sau de ce astrofizica si astronomia si in general cercetarea sunt si ele ignorate?... Dar m-as supara prea tare. As putea vorbi despre oamenii de la conferinta, care au fost extraordinari. Dar n-as termina in seara asta...

Asa ca mai bine pun cateva fotografii:





Posterul cu lucrarea noastra, realizata de niste colegi si de mine.

Am carat posterul cu trenul pana la Cracovia, un poster mare, A0., cu ajutorul a doua colege: Dana si Madalina; nu stiu ce ma faceam fara ele, eu era sa uit posterul intr-unul din trenuri, ca am schimbat vreo 3 pana la Cracovia (multumim CFR!). Cum am ajuns si am aflat unde este panoul nostru, l-am asezat repede, am pus jos cafeaua si am facut o poza. Daca se intampla ceva cu el, macar sa am fotografia.


Un telescop Maksutov (!) de 10 inchi. Il foloseau ca sa isi formeze studentii mana...



Piata mare, cu Catedrala Maicii Domnului, targul de flori si Turnul Primariei.

Vanzator de langa piata mare.

Fotografiile, bineinteles, nu sunt reprezentative pentru oras. Am avut destul de putin timp, cel putin eu, la dispozitie ca sa ma plimb. Asta si din cauza proastei mele organizari. Am vizitat in schimb lagarul Auschwitz-Birkenau, dar pozele de acolo sunt pentru un intreg update, mai tarziu, pentru cand developez si filmul.

Din multe puncte de vedere Polonia seamana cu Romania, este insa mai curata, nu peste tot, ce-i drept, dar exact acolo unde conteaza cel mai mult este: in centrul oraselor, in autobuze si tramvaie, langa monumente si institutii si in zonele protejate ale orasului vechi - zone pe care chiar le ocrotesc.


Pentru fotografii cu oamenii de la conferinta facute de cei de acolo si pentru alte detalii despre ce a fost sau ce va fi, aveti link catre site-ul oficial:
http://www.icya2009.org/

October 9, 2009

Impact Lunar NASA

Exista apa pe Luna? Intrebarea asta si-au pus-o oamenii de stiinta de foarte multa vreme, mai exact de cand Luna a incetat sa mai fie un astru intangibil, adica de prin '60 incoace. Daca omenirea doreste sa isi stabilieasca o baza (semi)permanenta pe Luna, aceasta ar avea nevoie de resurse.

Nu am putea lua apa de pe Pamant insa? Avem atat de multa si totusi, Luna e destul de aproape. Daca misiunile Apollo au facut-o, de ce nu s-ar putea face asta si in viitor?


Cam asa ar putea arata o baza lunara...

Problema nu este asa de simpla. Energia electrica ne-o putem lua de la soare, cladirile le-am putea construi din sol lunar. Apa si aerul insa va trebui sa le caram cu noi. Avand in vedere costul si efortul exorbitant de a duce un kilogram de material de la Pamant la Luna, orice economie este bine venita. Daca adaugam la aceasta faptul ca apa, adica H2O, poate fi transformata si in combustibil (hidrogen) si in gaz respirabil (oxigen), atunci eforturile de a gasi apa pe Luna sunt perfect justificate.

Cum gasim apa pe Luna? Pare simplu la prima vedere...

Apa pe Luna insa nu poate exista sub aceeasi forma sub care o intalnim pe Pamant, in stare lichida, gazoasa sau sub forma unor blocuri de gheata masive. Singurul mod in care apa ar putea sa fi ajuns pe Luna, avand in vedere dimensiunile si trecutul ei geologic, ar fi fost din ciocnirea cu comete si alte corpuri asemanatoare - 'bulgari' de gheata si praf ce orbiteaza in jurul Soarelui. Apa ar fi prezenta pe Luna sub forma de molecule sau particule extrem de mici.


Soarele puternic nu permite insa apei sa existe la suprafata Lunara, asa ca singurul loc in care aceasta ar putea fi gasita este pe fundul unor cratere din zona polilor unde lumina solara nu bate niciodata. Moon Mineralogy Mapper: sonda arata 'urme' de apa spre poli.

Pentru a gasi apa, mai multe sonde spatiale au studiat zonele polare ale Lunii cu mai mult sau mai putin succes.

Vineri, in jurul 14:30 (ora noastra) , LCROSS (Lunar CRater Observation and Sensing Satellite) va incerca sa afle daca exista apa pe fundul unui crater de la polul sudic al Lunii.
LCROSS se va separa in doua parti in orbita lunara: una va izbi cu o forta puternica fundul craterului, imprastiind praf si sol de pe fundul craterului. Daca exista apa acolo, aceasta va si ea imprastiata in spatiu. A doua parte a sondei LCROSS, care este incarcata cu senzori, va trece prin norul creat de impact, detectand substantele chimice din acesta si relevand existenta sau inexistenta apei.

Sonda LCROSS, cele doua parti ale sale: impactorul, in spate si detectorul, in prim plan.

Impactul ar putea fi vazut de pe Pamant, nu insa si din Romania. Pentru a vedea LIVE evenimentul, urmariti NASA-TV (acum, la ora 1:41, se pare ca mai sunt cateva minute pana la impact):
http://www.nasa.gov/multimedia/nasatv/index.html

Locul impactului, cu rosu. Fotografie realizata de Pete Lawrence, sursa www.spaceweather.com

Despre apa lunara:
http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/ice/ice_moon.html


Toate imaginile apartin NASA, sursa lor fiind wikipedia.

October 7, 2009

October 4, 2009

Harvest Moon - Luna Recoltei

Harvest Moon in traducere directa din engleza, Luna recoltei - nu stiu care e corespondentul la noi sau daca avem asa ceva - se refera la perioada cea mai apropiata de echinoctiul de toamna in care Luna este plina. Numele de Harvest(recolta) s-ar putea sa vina de la faptul ca toamna se recolta cam tot ce se planta si ingrijea de-a lungul anului, iar fermierii puteau sa lucreze mult dupa caderea noptii, la lumina Lunii. Probabil ca se foloseau, cei care puteau si stiau, si de perioadele lunii ca sa stie cand sa se apuce de recoltat. In orice caz, suntem in perioada de "harvest moon".
Din acest motiv o sa pun o poza frumoasa cu Luna (imagine de pe wikipedia):

E foarte interesat de vazut cum s-a dezvoltat calendarul si astronomia multumita agricultorilor. Cand omul a trecut de la stadiul de vanator-culegator la cel de agricultor, el avea nevoie sa stie exact cand trebuie sa semene, sa are, sa sape sau sa culeaga. La inceput probabil lucrurile au mers prin trial and error, incercand si esuand, insa comunitatile mari si dense nu isi mai permit o recolta 'ratata'. Asta ar insemna moarte. Calendarul, studiul cerului, cu ochiul liber, a fost solutia. Sute sau mii de ani de observatii au fost probabil necesare. Cunostintele s-au trecut probabil din tata in fiu, sau oricum, pastrate in sanul comunitatii, fiecare generatie fiind mai buna decat cealalta la cititul calendarului. Astfel se putea sti, la un moment dat, cu oarecare exactitate, cand trebuie facute muncile agricole.


Pentru ca a fost Luna recoltei, am cules via, doar o galeata de struguri a iesit insa...ramane sa vad cum fac vin din strugurii astia:

Urmeaza sa fac vinul acasa, sa zdrobesc strugurii. Pun mai tarziu imaginile cu asta.

Despre harvest moon:

http://en.wikipedia.org/wiki/Harvest_moon

si despre calendar:
http://en.wikipedia.org/wiki/Calendar